Posts Tagged 'cercetasi'

Scuzele absentului

Am absentat? Da! Îngrozitor de mult. Mă mir că blogul nu m-a exmatriculat. Daaar, majoritatea absenţelor sunt motivabile, şi zic acum şi de ce.

Au trecut 2 săptămâni de vacanţă. E vacanţa de vară. Deci, d’oh, trea’ să plec şi eu pe undeva. Şi aşa se face că în vinerea când era premierea, eu am plecat pt 3 zile la Sulina. Cu organizatorii de la „Pacea verde”(detaliile nu sunt necesare). Şi la Sulina acolo m-am plimbat (sau am fost plimbată) prin oraş, am servit o porţie dublă de piept de pui, deşi nu cerusem asta şi nici nu scria în meniu, am urcat la far şi…n-am dormit decât 3 ore. Pe bune. Era imposibil să dormi. Deşi atunci vremea era îngrozitoare, sorele te bătea în frunte şi pe plajă era o moleşeală din-aia molipsitoare, unde trona transpiraţia şi nisipul, nu puteai să dormi. Iară noaptea…nu mai zic. Doar noaptea am stat pe plajă. Până dimineaţa. Cu o gaşcă de acolo din Sulina, în prima noapte am aşteptat să vedem răsăritul. Şi a fost absolut genial. Am cântat toată noaptea, ne-am hidratat, ne-am crezut turci, am râs, nici nu ne-am dat seama când s-a făcut 6 dimineaţa.

Următoarea zi, ia-o de la capăt. Vreme nasoală, singurele chestii faine erau bălăcitul în Dunăre (cu picioarele), bârfitul piţipoancelor de pe faleză şi caii de pe câmp. Seara, din nou, pe plajă. Me and my friend ne abonasem pe podul de pe plajă. Şi ia-o de la capăt cu distracţia. Dar numai până la 4. La 6 aveam vapor. Noaptea n-am făcut poze. Aşa că aveam TOTUL plin de nisip. 😆

Ajung pe 13 iunie acasă. Pe 17 am plecat din nou. Acum în campul naţional „Cupa Izvovoarelor” la Râmnicu Vâlcea. 9 plozi reprezentând Tulcea ca patrula Aegyssus. Am făcut o impresie bună, am luat premiul pentru cea mai bună prezenţă. Ne-am distrat şi acolo, deşi vremea n-a fost de partea noastră. A plouat de cum am ajuns în camping, ne-am instalat corturile pe ploaie 😀 . A fost tot timpul înnorat, ploua destul de des, şi chiar dacă unii aveau corturile inundate sau luate de vânt, tot ne-am adunat în jurul focului şi am cântat până dimineaţa. Regret doar că n-am jucat fotbal. 😆 Avem, ca amintiri, vreo 1000 de poze.

Noi am petrecut o noapte in Râmnicu Vâlcea, pt că aveam tren abia luni. Mi-era aşa de somn, c-am adormit şi pe băncile dintr-un parc.

Pe 21 seara la 11 am ajuns acasă. De atunci şi până azi, mă refac. Nici n-am vrut să aud de blog.

În continuare, urmează Fun Hunting la Sulina, undeva la sfârşitul lunii iulie, şi în august la Sibiu. Probabil că o să mai absentez de pe aici. 😆

Şiii, melodia asta am ascultat-o întruna azi dimineaţă! 😀


De Crăciun, fii mai bun, fii adevărat!

În fiecare an, iarna, omul simte, mai mult ca oricând, că nu este singur. Răspunsul îl are magia sărbătorilor de iarnă, licăririle lumânărilor şi mirosul de scorţişoară, sărbători care au la bază uniunea dintre oameni, indiferent de naţie, religie sau culoare. Ele ne amintesc mereu că nu trebuie să călcăm pe cuie singuri, că oricât de lung ar fi drumul, va fi mereu cineva care să ne ajute cu bagajul. Atunci învăţăm că din ce am adunat pentru momentul nostru de glorie, care pare să nu mai vină, putem să dăm şi celorlalţi, care, poate, nici n-au avut şansa să-şi strângă. Atunci învăţăm că dacă nu ni se alătură nimeni în această perioadă de muncă silnică, nu o să avem cu cine împărţi bucuria din acea clipă glorioasă.

Este perioada când speranţele prind şi fond, nu doar formă. Este perioada în care pesimismul rămâne, undeva, înecat în zăpadă, ori alunecă stângaci pe gheaţă. Atunci se construiesc troiene de speranţe şi vise, şi, pentru câteva zile, parcă se mai subţiază norma de lucru, timp în care ne rămâne doar să năzuim la aceea clipă.

În Ajun, cercetaşii de la centrul Lotus (ca în fiecare an) au mers să-i colinde pe bătrânii de la azil. Echipaţi cu 3 chitări, o vioară şi cu multă bunăvoinţă în suflet, au explodat în timpul colindelor, făcând dintr-o simplă urare, un spectacol în toată regula de Crăciun. Câteva voci minunate au fost sarea şi piperul, care, poate, au smuls şi câteva lacrimi de la bătrânii zgribuliţi care se uitau la cor puţini pierduţi, şi, totuşi, bucuroşi, în timp ce în ochii lor se reflecta acea tristeţe care nu poate fi condamnată, mai ales în cazul lor. Dacă i-am bucurat? Nu mă indoiesc de asta; însă mă gândesc la acea fericire dulce-amară, atunci când simţi cum sufletul îţi tresaltă la fiecare notă mai ridicată, şi, totodată, nu îţi poţi lua gândul de la situaţia în care te afli, de la luptele zilnice cu nişte condiţii grele de supravieţuire şi cu singurătatea. Da, singurătatea. Mai sus ziceam că în această perioadă simţi că nu eşti singur; ei bine, la aceşti bătrâni treaba stă tocmai invers. Şi nicicând nu-i roade singurătatea mai mult decât de Crăciun. Noi am vrut doar să le umplem câteva minute din viaţă cu voie bună, măcar aşa să-şi amintească că ajungând acolo, nu au fost rupţi total de lume.

Recunosc, nu mă pricep la urări, cum nici complimentele nu sunt punctul meu forte. Ce pot să spun? Crăciun fericit, şi fie ca la anu’ să ne găsim sănătoşi şi cu poftă de viaţă, gata să facem faţă greutăţilor şi să ocolim neplăcerile, să nu mai fim nevoiţi să scrâşnim din dinţi atunci când o să tragem linie anul următor.

La mulţi ani, oameni buni, la mulţi ani!




Bubuie patriotismul în noi

Frumoasă ţară, păcat că e locuită…

Cum era normal, cercetaşii au organizat astăzi o acţiune, că de, suntem români. Prin această cale, doresc să le transmit un mesaj colegilor de breaslă:

RUŞINE!!!

Mulţi poate n-au fost în oraş, alţii erau poate bolnavi, dar cei care n-au avut chef să se scoale la ora 9 n-au nimic de spus! Schimbare, schimbare…Vreţi schimbare? Începeţi cu voi! Cred că era exagerat de greu să-ţi mişti fundu’ până în Piaţa Civică.

Câţi am fost până la urmă? Dacă ştii să numeri pe degete…

1, 2, 3, 4, 5

Da, 5 cercetaţi micuţi cu 8 garoafe. Foarte impozant, nu mai avea loc lumea de noi. De altfel, nici nu ştiu de ce mă mir, că se pare că centrul nostru e damnat.

În altă ordine de idei:

http://www.iubesctulcea.ro/stiri/frauda-la-turul-i-voturi-bune-aruncate-intr-o-scara-de-bloc.html

Ce chestie! Eu stau pe strada Babadag, la bloc nr.13, scara A. Atât de aproape! 😆

Dacă ar fi trăit Caragiale, doamne ce sursă de inspiraţie ar fi avut.  😐

La mulţi ani români! Suntem jenanţi…


Let’s Do It, Romania!
I write like
Edgar Allan Poe

I Write Like by Mémoires, Mac journal software. Analyze your writing!

A spus...

Tweet my tweeting twitter

  • "Şi tu ce-ai făcut? Ai continuat să-ţi joci roulul infect, care oricum nu-ţi venea, ba chiar atârna ridicol pe umerii tăi." 6 years ago

Clickuieşte ca să primeşti mail-uri mişto, de la mine pentru tine, cu şi despre blogul ăsta fandosit!

Alătură-te altor 15 urmăritori

Subscribe:

Scurt, foarte scurt istoric


Caut o portiţă deschisă şi un şut în fund (de înaintare).

Banners

widget widget widget widget widget
Created by Roxanne Stump

Cine cauta,gaseste

  • 44,608 amatori
Iulie 2017
L M M M V S D
« Sep    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31  

From around the world

free counters

Diverse

OURWORLD