Privilegii pe măsura realizărilor? In what world?

Acest articol are ca scop să lanseze o simplă ipoteză.

Avem cu toţii dreptul să visăm, that’s a fact. Dar până la a transforma visele în realitate, este o cale lungă de bătut; iar pentru a face acesta lucru, eu consider că este necesar un suport de care să atârne eventualele privilegii.

Şi când spun suport, mă refer la resursele intelectuale şi la un bagaj de cunoştiinţe aferent.

Însă acest suport pare să-şi piardă însemnătatea, în raport cu mărimea buzunarului individului şi lungimea pilei, sau este chiar inexistent, în cazul unei situaţii unice. Majoritatea privilegiilor, din ziua de azi, se acordă, cu precădere, indivizilor care „dau mai mult”; iar aceşti indivizi acordă, la rândul lor, alte privilegii celor care „îi cunosc”.

Cam aşa se ocupă cele mai impotante locuri în societate, iar cei care se află la putere au mereu nevoie să aibă spatele acoperit. Reprezentarea aceasta cu ajutorul triunghiurilor mi se pare foarte accesibilă:

– luăm primul trapez crem. Acesta reprezintă ultima serie de pile, care au nevoie de de un suport de care să atârne destul de mare (baza mică), însă aceştia nu au parte de nicio acoperire, şi din această cauză nu reprezintă o putere semnificativă.

– celelalte trapeze, de la cel maro deschis până la cel portocaliu, reprezintă pilele care încep să capete importanţă, odată cu micşorarea dependenţei şi a nevoii de acoperire. De asemenea, importanţa lor creşte odată cu aropierea de varf.

– trapezul roşu reprezintă cei mai apropiaţi oameni ai celor care deţin puterea (reprezentaţi prin triunghiul maro închis). Dependenţa lor este destul de mică, întrucât sunt indispensabili pentru că ei sunt „oamenii de încredere”.

– triunghiul maro este, în mod inevitabil, vârful piramidei, şi, de cele mai multe ori, sunt oamenii din umbră care fac jocurile. Aici, situaţia este discutabilă, pentru că aceşti oameni ori sunt buni jucători, ori buni antreprenori (prin urmare, beneficiază de resurse intelectuale), iar afacerile pe care le derulează şi situaţiile critice pot fi controlate numai de oameni cu pregătire în domeniu.

Coborând la baza triunghiului, este clar că oamenii care fac parte din ultimul trapez nu posedă un bagaj de cunoştiinţe profesionale prea vast, ba chiar poate lipsi cu desăvârşire. În timp ce oamenii aflaţi la  putere rămân, în majoritatea cazurilor, anonimi, cu cei aflaţi la bază interacţionăm în fiecare zi, şi sunt sigură că, nu doar odată, cu toţii ne-am lovit de acele capete seci care nu ştiu să-şi facă treaba.

Şi m-am gândit eu: Dacă locurile de muncă ar fi ocupate de oameni capabili? Poate că, în acest fel se vor sparge barierele dintre client şi ofertant, care îi va prezenta clientului exact ce are nevoie atunci când are cea mai mare nevoie. Aşa va creşte calitatea serviciilor, iar oamenii nu vor mai fi atât de reticenţi în privinţa unor locuri de muncă, despre care ar spune că sunt înjositoare. Fiecare ar lucra acolo unde trebuie. Desigur, nu toţi trebuie să fim bancheri, e nevoie şi de femeie de serviciu şi de gunoieri. Însă dacă oamenii ar lucra cum trebuie, dacă ar da dovadă de demnitate personală şi dacă ar avea un minimum de cultură, nu cred că ar mai fi mari probleme în această sferă. Dacă un bărbat este făcut pentru munca fizică, nu trebuie să fie luat în râs, şi nici nu va fi dacă va da dovadă de demnitate şi dacă va dovedi că nu îşi ţine capul degeaba pe umeri. Alegerea unei munci fizice nu ar trebui să fie un refuz al culturalizării!

Vorbind acum de realizări: ele te desăvârşesc ca cetăţean şi, în primul rând, ca om. „Calitatea unui copac este apreciată după roadele sale.” Realizările importante  ar trebui să fie cele care definesc rolul şi locul individului în societate, ele ar trebui să fie cele care să-i dea dreptul de a se afirma în anumite domenii.

Cu ce ne confruntăm noi deocamdată? Cu persoane sus-puse pe baza unor criterii care ţin de pile şi bani, persoane care ne conduc, teoretic, dar care n-au nici cel mai mic habar despre cum ar trebui să-şi facă treaba. Avem de-a face cu tot felul de indivizi care susţin că ţara noastră este plină de oameni proşti, în timp ce ei nu au nici cea mai mică tangenţă cu gramatica limbii române şi cultura generală, dar îşi asumă acest rol de „binefăcători care ne deschid ochii” (vezi componenţii trupei Paraziţii, Puya).

Până la urmă, cineva se va lovi cu faţa de perete şi va vedea că un lucru bun nu poate fi făcut decât de oameni capabili, de oameni valoroşi, sau măcar de oameni care ar lucra pentru popor, şi nu doar pentru fundul lor.

…sau măcar de oameni care pot să treacă testul ăsta. 😆 (click here)


Anunțuri

7 Responses to “Privilegii pe măsura realizărilor? In what world?”


  1. 1 Ionut 03/01/2010 la 20:13

    Am gresit peste average si mi-a fost lene sa-l iau de la capat …

  2. 2 Roxanne 03/01/2010 la 21:24

    To Ionut:

    Ce fel de model îmi eşti, dom’le, dacă te laşi aşa uşor bătut? 😀

  3. 3 gheghe 04/01/2010 la 17:21

    Alright, so there was this fokkin scotsman, awfully drunk, in the front of a house. He fokkin pissed on the front door, right? After he done, right?, he searched in his left pocket and pulled out a pair of keys! It was his fokkin home, mate!
    Dacă înlocuieşti 2-3 cuvinte din poveste, îţi dai seama de ce suntem în situaţia descrisă de tine.

  4. 4 Ionut 05/01/2010 la 18:58

    Am vazut azi masina cu Isus este Domn! :))

  5. 5 Roxanne 05/01/2010 la 20:06

    To gheghe:

    Mă gândesc la ce să-ţi răspund. 😆

  6. 6 Roxanne 05/01/2010 la 20:07

    To Ionut:

    Este că-i şucară? 😎

  7. 7 kaos 10/01/2010 la 02:51

    http://kaosmoon.blogspot.com


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




Let’s Do It, Romania!
I write like
Edgar Allan Poe

I Write Like by Mémoires, Mac journal software. Analyze your writing!

A spus...

Tweet my tweeting twitter

  • "Şi tu ce-ai făcut? Ai continuat să-ţi joci roulul infect, care oricum nu-ţi venea, ba chiar atârna ridicol pe umerii tăi." 6 years ago

Clickuieşte ca să primeşti mail-uri mişto, de la mine pentru tine, cu şi despre blogul ăsta fandosit!

Alătură-te altor 15 urmăritori

Subscribe:

Scurt, foarte scurt istoric


Caut o portiţă deschisă şi un şut în fund (de înaintare).

Banners

widget widget widget widget widget
Created by Roxanne Stump

Cine cauta,gaseste

  • 44,619 amatori
Ianuarie 2010
L M M M V S D
« Dec   Feb »
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

From around the world

free counters

Diverse

OURWORLD


%d blogeri au apreciat asta: