Arhivă pentru Iulie 2009

Inappropriate? What the hell

Da, se ştie, în ziua de azi nu poţi zice de nimic că e anormal. 😆 Dacă Happy Tree Friends îţi ridcă câteva semne de întrebare, ce zici de astea? 😀

Citește în continuare ‘Inappropriate? What the hell’

Şi dacă eu vreau glorie, voi ce-mi daţi?

Răspunsul la această întrebare e relativ simplu. Când cineva vrea glorie, primeşte atenţie. Pe asta se bazează publicitatea. Pe atenţie mizează toţi şmecherii. Aşa îşi câştigă ăştia de stau pe scaune la Cotroceni voturile.

Mecanismul de funcţionare este, iarăşi, simplu. Iau ca exemplu…păi, pe mine. 😆 Acum citeşti articolul ăsta, într-un trecut apropiat ai mai citit ceva de pe aici, şi poate îţi faci planuri să mai revii. Aşa îmi acorzi tu atenţie, şi mie îmi creşte numărul de vizualizări, şi aşa avansez în nu-ştiu-care-listă-de-blogări şi ajung să-i detronez pe ăi mai şmenari din blogosfera românească. Ok, poate am exagerat un pic. 😆

Noi, ăştia mai mediocri, avem patru lucruri de făcut în viaţă:

  1. Să plătim taxe. (Asta în cazul în care nu eşti lăutar 🙂 )
  2. Să muncim pe brânci pentu curu’ altora.
  3. Să ne facem plăcuţi altora, şi nu nouă înşine.
  4. Şi, înfine, să ne pese.

Şi când spun că trebuie să ne pese, nu mă refer la hrănirea locuitorilor Ugandei. Şi nici la salvarea tigrilor bengalezi de la dispariţie. Acest al 4-lea punct este mai uşor de îndeplinit chiar şi decât punctul al 3-lea.

INSTRUCŢIUNI:

Aşezaţi-vă comod în faţa televizorului. Procuraţi o pungă king-size de floricele de porumb. Aprindeţi televizorul din telecomandă. Uitaţi-vă la ştiri.*

*ATENŢIE: trebuie urmărite absolut toate ştirile, începând cu ora 1 şi terminând cu ora 23. Iar postul de televiziune care dă cel mai mare randament este OTV.

Din fericire pentru noi toţi, resursele sunt din ce în ce mai mari, şi putem să îndeplinim punctul al 4-lea cu ajutorul calculatorului, dar şi cu telefonul. 😎 Şi cum resursele s-au extins, bagajul de informaţii vitale trebuie să fie pe măsură, în aşa fel încât o persoană să ajunge să disece şi 10 ştiri despre tot felul personaje reprezentative a culturii române în mai puţin de 5 secunde. Da, sună foarte ambiţios, dar trebuie să acceptăm, pentru că până la urmă noi suntem ăia care bagă în seamă.

Nu pot să nu amintesc de un caz care pe mine m-a marcat. Mai demult, un tip pe nume Gabi, reprezentant al comunităţii ceva mai colorate de la noi din ţară, a omorât un bătrân de 91 de ani în USA, veteran de război. Şi a fost condamnat la moarte. Această ştire a ţinut pagina întâi a multor ziare, a fost în discuţie cam o săptămână la TV, şi apoi…nu ştiu. S-a uitat de acesată chestiune neinteresantă, şi politica şi-a revendicat bine-meritatul loc întâi în rubrica de ştiri. Dacă a murit Gabi sau nu, nici acum nu ştiu, şi sincer, mă doare mai tare de unghia care dă să mi se încarneze la degetul stâng de la piciorul mare decât de soarta bronzatului acesta. („bronzat”, citat de la evlaviosul Danion Vasile. 😎 ) Ce  mi-a plăcut mie a fost valul care a urmat. Un concetăţean a avut bună-voinţa să-mi împartă şi mie nişte lucruri interesante:

Suflet pierdut de Maidanezu(Vizitator), luni, 27 aprilie 2009 – 21:39
La un bosorog de 91 de ani si un dos de palma este fatal. Mai bine recunostea prostia si mai avea o sansa la viata.

răspuns:

Gandire de infractor ! de Popa Natu(Vizitator), luni, 27 aprilie 2009 – 23:45
Felul dumitale de gandire este cel al unui infractor ! Nu il blamezi pe tzigan pentru omor ci ii dai sfaturi despre cum ar fi trebuit sa „fenteze” tribunalul ca sa scape cu viatza. Esti nimic mai mult decat un manelist !!!

Comentarii postate pe site-ul Evenimentul Zilei în legătură cu această ştire. Nu pot să nu remarc umorul tipic românesc al d-lui Maidanezu care, după spusele d-lui Popa Natu dă dovadă de gândire tipică unui infractor. Şi cel mai interesant mi se pare felul în care d-l Popa a încadrat toate injuriile pe care i le putea adresa d-lui Maidanezu într-un singur cuvânt: manelist. Bravo, felicitări, 10 puncte din partea mea!!! 😆 Nici eu nu puteam să conchid mai bine. Nu mai spun că am abuzat de această idee săptâmâni întregi, şi am împărtăşit şi altora această metodă de a înjura pe cineva. Îi spui manelist, şi îl faci în acelaşi timp: prost, cretin, nespălat, dobitoc, măgar, şi chiar infractor.

Apoi, a mai venit o replică:

Bosorog ? de Tractoristu’, luni, 27 aprilie 2009 – 23:54
Sa spui lu taica-tu asa ! Ca a crescut un prost !

D-l Tractoristu’ este vizibil afectat de afirmaţia d-lui Maidanezu. Da’ ce să-i faci, aşa e cu tineretu’ din ziua de azi, nu mai ştiu ce e ăla respect, mai ales faţă de un veteran de război, care probabil mergea cu ajutorul unui picior de lemn şi care la 91 de ani nu mai avea nici un dinte în gură şi care probabil precipita de fiecare dată când deschidea gura, un domn respectabil care probabil a fost ajuns de senilitate şi din această cauză a fost părăsit de copii, nepoţi eţetera (că soţie nu cred că mai avea 😆 ) . Nu ştiu să respecte bătrâneţea şi gata, şi d-l Tractoristu’ s-a simţit atacat şi a ripostat, cu toate că mi-e cam greu să cred că la vârsta lui mai ştie să tasteze la calculator. Dar POATE trag concluzii pripite! 😀 😆 😆

Şi în acest context, dovedesc şi influenţa nefastă a ştirilor. Aceste personaje de mai sus au intrat într-un adevărat conflict, ajungând să-şi adreseze cuvinte necuviincioase unul altuia. 😆 Deci, cine a afirmat că money is the root of all evil, nu a avut în vedere ştirile cărora, inconştient, le dăm atenţie.

Trist, am fost un pic cam pe lângă subiect.

Eu defapt vroiam…da, mă gândeam la cum alţii au parte de aşa de multă atenţie, şi prin urmare de glorie. Gigi, EbA, Udrea, Nikita, eţetera. Păi, frate, ei ce-au în plus faţă de mine? Huh, puţini dintre ei au mai multe cunoştiinţe ca mine, şi sunt sigură că sunt în stare să vorbesc mai corect decât mulţi dintre ei. Şi totuşi, unde greşesc? Gândindu-mă aşa şi plimbându-mă pe tot felul de plaiuri necunoscute, am ajuns la concluzia că trebuie să existe o aşa-zisă reţetă a succesului.

Se alege dintr-o varietate bogată de produse, unul dispus să se injosească într-atât de mult încât să ajungă de râsul şi lui badea de la ţară. (Nu Badea de la TV)
Se aşează într-o emisiune, alături de alţi semeni ai lui şi de un moderator gata să accepte orice debitări.
Produsului se adaugă în compoziţie un pachet de fiţe şi o lingură de mărimea creierului plină de prostie. Se amestecă până se obţine un terci.
Se lasă la fript, la început la foc mic, şi apoi la foc din ce în ce mai mare, sub presiunea unor subiecte care îi depăşesc intelectul.
Se lasă 30 de minute să se răcorească spunând toate prostiile care-i trec prin cap.
După emisiune, se citeşte ratingul pe care l-a avut. Se plăteşte o sumă grasă, şi este rugat să mai revină şi a doua oară, dar cu un scandal.

Hai să nu fiu chiar neînţelegătoare… 😆 Acestă reţetă nu se aplică de fiecare dată în acestă formă. Ea se pliază după mărimea buzunarului şi după numărul de facultăţi menţionate în CV.

Ok, încep să mă conving că n-o să primesc gloria pe care mi-aş fi dorit-o. 😦 Şi poate că nu e nevoie doar de atenţie ca să ai parte de faimă.

Trăiască portofelul gras şi pila de unghii!!!



M-am lăsat prinsă de alte prostii

Household Of Broken Wrists.

Cât de stupid sună asta? 😐 Şi, da, eu am inventat-o. Un alt căcat care-mi ocupă timpul liber. Mai multe detalii…în viitor. 😆

Ascunde-te.

2635818502_2d1d5b642d

La ascuns te pricepi cel mai bine…

Când dai totul pe faţă, când firul narativ al vieţii tale curge în faţa celorlalţi, fără să fie filtrat, şi asta doar ca să atragi atenţia, rişti să devii o persoană anostă care nu rezervă nicio surpriză. Unde mai este misterul? Unde este acel ceva care te ridică în ochii celorlalţi? Nu mai faci pe nimeni curios…

Ascunde. Ţine pentru tine.

[Astăzi am făcut desenul ăsta. Ce se ascunde acolo? Un şoarece sau o pisică? 😆 :P]

JD803347

De ce să devii previzibil? Doar de dragul de a atrage atenţia? Doar ca să fii compătimit? Ştii, nimănui nu-i plac plângăcioşii, iar cei care dau sfaturi nu sunt întotdeauna binevoitori.

Şi chiar dacă viaţa ta nu constituie un secret, nu poţi nega faptul că te ascunzi. Gândeşte-te la părul vopsit, sau la proteza dentară. La unghiile false şi la lentilele de contact. Silicon, botox, liposucţie. Pantofii cu toc. Până şi hainele au menirea să ascundă…să ne ascundă goliciunea fizică.

Există multe metode menite să ascundă goliciunea. Dar nu s-a inventat încă vreo metodă care să ascundă goliciunea sufletescă, care întotdeauna iese la suprafaţă, fie în mod voit, fie fără intenţie, şi poate că de goliciunea sufletească ne este mai ruşine decât de cea fizică. Dacă ar fi fost invers, nu s-ar mai fi pus vorba de nud şi pornografie, iar revistele ar fi mustit cu vorbe de duh, spuse de cei mai mediocri dintre noi. Poate că prostia s-ar fi stopat, şi oamenii ar fi dat dovadă de bun gust. Dar asta, într-o altă viaţă, poate mai bună. Sau poate nu.

Suntem tocmai ce ascundem. Dar ascundem oare ce trebuie într-adevăr ascuns? Ne este ruşine de cine suntem, şi preferăm să fim nişte jucării de plastic care se pliază după cum dicteză alţii?

Şi totuşi, ar fi atât de plictisitor dacă am fi mulţumiţi cu cine suntem. 😆

Beauty lies inside the eye of another youthful dream
That doesn’t sell it’s soul for self-esteem
That’s not plasticine
Beauty lies inside desire and every wayward heart redeemed
That doesn’t sell it’s soul for self-esteem
That’s not plasticine

Don’t forget to be the way you are

The only thing you can rely on is that you can’t rely on anything
Don’t go and sell your soul for self-esteem
Don’t be plasticine

Don’t forget to be the way you are (
And don’t forget to be the way you are
The way you are…

Azi, Our Lady Peace au lansat un nou album, „Burn Burn”. Nu mi-au plăcut niciodată foarte mult,  doar unele piese ca Superman’s Dead şi The Birdman. De pe noul album n-am remarcat decât Monkey Brains:

Stereophonics: reţetă galeză pentru criză? I think not.

PUN SFĂRŞITUL LA ÎNCEPUT, PENTRU CĂ AM IMPRESIA CĂ NU SE CITEŞTE PÂNĂ LA CAPĂT!!!  😐

Din păcate, Stereophonics nu alungă criza asta. Şi nici nu omoară politicieni. Aşa că trebuie să găsim altceva. 😉 Brushvox a venit cu o alternativă, o pliere după ideea lui Un Soricel.

Şi merg (din nou) pe mâna lui Un Soricel:
„Şi că tot veni vorba de playlisturi … poate am putea face una la comun cu toţii pe aici .. la criză şi de criză. (songs for … when the shit hits the fan)… şi după aia votăm nr 1…”

Referinţă: „Acum treaba e simplă: fiecare poate să propună o piesă, o caută pe YouTube şi o postează la comentariu pe această pagină. Este simplu: tastezi [ youtube =  introduce adresa url:  http://www.youtube.com/watch?v=WVQhfDwqifY şi adaugi paranteza de închidere ] – fără pauză (space) între ele.”

La mine sistemul de votare funcţionează la fel: sub fiecare comentariu postat, apar două mânuţe. Dacă îţi place piesa, click pe ‘thumbs up’, dacă nu ‘thumbs down’. Ideal ar fi ca cât mai multă lume să vină cu propuneri. Dacă doriţi, se votează/propune şi pe această pagină [click]. 😛

Facem o nouă vorbă: dă-o dracu’ de criză, că avem ce să ascultăm! 😆

Cum mi-am epuizat o idee, (Pearl Jam – World Wide Suicide) trebuie să mă storc un pic să găsesc altceva. 😆 Din lipsă de idei, şi pentru că n-am găsit The Panic Channel – Said You’d Be, revin cu:

Aştept propuneri şi voturi. Thumbs up, thumbs down. :mrgreen:

[Au trecut şi prin România, dacă nu ştiaţi.]

A trecut ceva timp de când n-am mai fost ‘fană’. În ultimul timp, m-am răsucit în toate părţile, şi chiar am ajuns să ascult şi 80 de trupe în acelaşi timp, şi totuşi să nu ştiu mai nimic de niciuna. Timp puţin, memoria Mp3-ului cam mică, şi nu ştiam prea multe melodii, aşa, la fiecare trupă în parte. Chiar mă ruşinam când mă gândeam că „Wow, ştiu doar un album de la ăştia…” şi îmi aminteam de vremurile când dezvoltam adevărate obsesii, vremuri în care ştiam tot, şi când spun tot, spun Tot, adică T.O.T ce se putea şti de trupa/artistu’ respectivă/respectiv. 😆

Şi, deodată, m-am hotărât. Micşorez cât se poate de mult playlistul, în ciuda dorinţei mele de a şti câte ceva despre tot, şi îmi găsesc nişte favoriţi noi. Kelly, Richard, Javier şi Adam m-au convins.

Ei sunt Stereophonics şi sunt preferaţii mei. (cel puţin, am de gând să-i fac my favorite band 😆 )

Se zvoneşte că bipezii ăştia cântă de prin ’92 (wow, sunt de-o seamă cu mine 😎 ), şi au reuşit să vândă cam  9 milioane de albume în toată lumea.

Notă: Kelly Jones nu e rudă cu Richard Jones! 😆

Alternative, hard şi mai puţin popăit. Cam asta se spune de genul lor. Ce mi-a plăcut mie este că au dus sound-ul tipic britanic, gen Oasis, la un alt nivel, ceva mai dur şi mai puternic. O noutate este şi vocea d-lui Kelly, considerat ca fiind „whiskey” vocal. De ce? Voce groasă şi un pic răguşită, mie mi se pare genială. :mrgreen:

Din ’92 au scos 6 albume, dovedind că nu sunt chiar o trupă comercială.

Date of release Title Record label
August 25, 1997 Word Gets Around V2 Records
March 8, 1999 Performance and Cocktails V2 Records
April 17, 2001 Just Enough Education to Perform V2 Records
June 2, 2003 You Gotta Go There to Come Back V2 Records
March 14, 2005 Language. Sex. Violence. Other? V2 Records
October 12, 2007 Pull the Pin V2 Records

„Dakota” a fost cel mai mare hit al lor (2005)

Personal favorites? „Pass The Buck”

„Deadhead”

„The Bartender and The Thief”

„Madam Helga”

I have nothing to say. You should blog about it.

Criza e din ce în ce mai profundă. Şi nu vorbesc de aia economică. Citește în continuare ‘I have nothing to say. You should blog about it.’

Vara…sună bine!

16 Iulie, şi mie acum mi-a trecut prin cap să fac un  playlist pentru vară! 😆

Cât mai la obiect posibil:

#1 Smash Mouth – Walking On The Sun

Acesta este cu siguranţă track-ul verii mele, l-am ascultat de n ori, unde mai pui că şi telefonu-mi sună aşa 😈

#2 AC/DC – Let’s Get It Up

Ştiu, am cam sărit calu’ cu asta 😯 . Da’ merge, în maşină, pe un drum luuung…

#3 Kasabian – Fast Fuse

British crap, what more can I say? 😎

#4 Lenny Kravitz – California

Vară? California? Pică tocmai la fix. 😀

#5 Blue Oyster Cult – This Ain’t The Summer Of Love

Cum spun unii, clasic. Nu trebuie să ne legăm de prea multe, mai ales vara, nu? 😕

#6 The Cure – The Last Day Of Summer

Mai melancolici, când se va duce căldura şi toată distracţia, şi când frunzele o să înceapă să cadă pe masa de la terasă, you will know that it’s the last day of summer…

#7 Kid Rock – All Summer Long

Epic, deja. 😆

#8 Bruce Springsteen – Born To Run

Always on a rush. Live it while you can 🙂

#9 Electric Six – Improper Dancing

Doar e vară, nu? 😳

#10 Interpol – All Fired Up

Pentru că…mi se pare că merge. 😀


Let’s Do It, Romania!
I write like
Edgar Allan Poe

I Write Like by Mémoires, Mac journal software. Analyze your writing!

A spus...

Tweet my tweeting twitter

  • "Şi tu ce-ai făcut? Ai continuat să-ţi joci roulul infect, care oricum nu-ţi venea, ba chiar atârna ridicol pe umerii tăi." 6 years ago

Clickuieşte ca să primeşti mail-uri mişto, de la mine pentru tine, cu şi despre blogul ăsta fandosit!

Alătură-te altor 15 urmăritori

Subscribe:

Scurt, foarte scurt istoric


Caut o portiţă deschisă şi un şut în fund (de înaintare).

Banners

widget widget widget widget widget
Created by Roxanne Stump

Cine cauta,gaseste

  • 44,606 amatori
Iulie 2009
L M M M V S D
« Iun   Aug »
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

From around the world

free counters

Diverse

OURWORLD